MOȘTENIREA. Ce lasă, cu adevărat, Francois Hollande în urma sa. ANALIZĂ FT

„După cinci ani de mandat, președintele François Hollande va părăsi Palatul Élysée în luna mai ca fiind cel mai nepopular președinte din istoria recentă a Franței. Nivelul scăzut al popularității este, parțial, o reacție la eșecul de îndeplinire a promisiunilor de relansare a economiei, de diminuare a șomajului și de aducere sub control a situației bugetare. Dar oare moștenirea economică lăsată de Francois Hollande este atât de gravă pe cât ar sugera-o popularitatea lui? Răspunsul este important și pentru Emmanuel Macron, candidatul independent cu doctrină politică de centru în scrutinul prezidențial, un fost consilier economic al lui Hollande înainte de a deveni ministru al Economiei”, scrie Financial Times într-un articol intitulat „Economia moștenită de viitorul președinte al Franței: Oare François Hollande este atât de rău cum susțin criticii lui? FT analizează datele”.

Creștere economică lentă, dar constantă

Viitorul președinte al Franței va prelua o economie care a crescut lent, dar constant de la criza financiară din 2008. În pofida creșterii economice modeste, performanțele slabe ale Franței sunt asemănătoare cu cele ale Germaniei, Marii Britanii și Statelor Unite. Totuși, spre sfârșitul mandatului lui Francois Hollande, lucrurile au început să se redreseze. În 2016, creșterea economică a fost de 1,1%, cel mai rapid ritm al mandatului, deși a fost sub media de la nivelul Uniunii Europene (1,8%).

Mai multe locuri de muncă, majoritatea pe durată determinată

Situația de pe piața muncii este o problemă de tip politic. În anul 2012, Hollande a fost ales cu promisiunea multiplicării oportunităților economice în contextul în care șomajul era în creștere. În timpul mandatului său, rata șomajului a continuat să crească, fiind la nivelul de peste 10%, forțând președintele să ia o serie de măsuri determinante, mai ales recent, pentru gestionarea acestei „urgențe economice”. Hollande a introdus credite fiscale pentru diminuarea costurilor de pe piața muncii, iar în 2016 a reușit să evite Parlamentul pentru a impune un proiect de facilitare a angajărilor și disponibilizărilor. Hollande a protejat controversata lege a săptămânii de 35 de ore de lucru, reușind și multiplicarea oportunităților de instruire profesională și a stimulentelor de revenire pe piața muncii.

„Aceste măsuri tocmai au început să dea rezultate: cifrele privind șomajul arată îmbunătățiri comparativ cu anul trecut”, subliniază FT.

Deficitul bugetar rămâne ridicat

În raportul pe anul 2015 despre economia Franței, Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OCED) concluziona: „Situația fiscală este slabă, existând un deficit cronic, cheltuielile bugetare sunt mari, generând impozite mari și creșterea datoriei publice”.

Francois Hollande a fost nevoit să accepte introducerea unor noi măsuri de austeritate, propunând reduceri bugetare și eficientizarea unui aparat de stat catalogat drept „prea greoi, prea lent și prea costisitor”.

„Totuși, Franța continuă să aibă una dintre cele mai mari rate ale cheltuielilor bugetare din rândul țărilor avansate, 57% din PIB. Cheltuielile pentru servicii medicale, indemnizații sociale și pensii se mențin la un nivel relativ ridicat din PIB și au crescut începând din 2012. Pe fondul ritmului lent al creșterii economice, datoria Franței a continuat să crească”, constată Financial Times.

Relaxarea taxelor pentru corporații

În pofida eforturilor de simplificare, companiile franceze „încă se confruntă cu dificultăți în materie de reglementare și cu o legislație oscilantă rapid”, arată un raport al Comisiei Europene prezentat recent.

În timpul mandatului, „Francois Hollande a implementat măsuri de mică amploare, dar semnificative pentru îmbunătățirea situației, introducând facilități fiscale, inclusiv reducând impozitele pe costurile de muncă”, subliniază Financial Times.

„Cu toate acestea, cifrele vorbesc de la sine. Taxele aferente costurilor de muncă rămân la 48%, pe locul cinci la nivelul OCED în 2015, iar taxa pentru corporații se menține la cel mai ridicat nivel din Europa. Recenta creștere economică din Franța a fost stimulată de consum mai degrabă decât de investiții, acestea din urmă neatingând încă nivelul care era înaintea crizei. Investițiile au început să crească în 2016, dar de la un nivel aflat foarte jos”, concluzionează Financial Times.